Tanti UE ne-a spus sa dam jos sarmele de pe stalpi.

Si noi ne-am conformat.
Uite-asa a aparut reteaua de fibra optica care transporta tot internetul si turma de canale de televiziune la care ne holbam cu totii de parca am fi hipnotizati.
Deocamdata, aceasta retea acopera doar marile bulevarde.
Si se extinde, treptat, spre ‘interior’.

Undeva pe la mijlocul lui Decembrie, a venit randul strazii Matei Voivod.
Asa ca niste Dorei vajnici au profitat de vremea frumoasa si s-au apucat sa taie un santulet prin asfalt.
Intre timp s-a stricat timpul si, incet incet, a venit Vinerea Pastelui.
Alti Dorei vajnici au descarcat, dis-de-dimineata, niste colaci de cablu optic, au adancit santuletul si s-au apucat sa pozeze cablul.
Dupa care s-au apucat sa faca niste beton. La lopata pe trotuar.
Ca sa umple santul. Mi-au explicat ca nu pot lasa cablul ‘in aer’ si ca aia cu asfaltul sunt altii…

Discutia a inceput de la hohotele mele.
Tocmai treceam pe langa ei si contrastul dintre colacul de cablu optic si Dorelul lopatand pe trotuar a fost atat de grotesc incat m-a umflat rasul.
Dorel s-a uitat lung la mine, eu mi-am plimbat privirea de la cablu la lopata lui, el s-a prins si a inceput sa rada cot la cot cu mine.
Dupa care mi-a explicat cum e treaba cu asfaltul.

Si sa nu uitam ca Dorel stie sa monteze cablu optic. Poate ca nu toti, dar macar unul din echipa stie sa lege cablurile alea intre ele. Iar treaba asta se face cu un laptop si niste scule destul de complicate.

Nu stiu ce ma face sa cred ca Doreii astia ar fi in stare sa se coordoneze mai bine singuri, fara sefii aia care ii trimit sa sape santuri inainte de Craciun si sa le umple in Vinerea Mare.