” În opinia mea, analiza suferă prin aceea că ia poate prea mult în serios puterea independentă a ideilor în societate.”
Bineinteles ca ideile in sine nu au nici o putere pana cand nu capata ‘tractiune sociala’ iar asta se intampla tocmai atunci cand din ce in ce mai multi oameni observa care dintre ideile ‘propuse’ se potrivesc mai bine realitatilor sociale ale momentului.
Numai ca alternativa – credinta unora ca stiu ei, sigur, care sunt ideile potrivite unui anumit context social – este cel putin la fel de mioapa ca si credinta in ‘puterea independenta a ideilor in societate’. De fapt ambele sunt cele doua fete ale unei aceleiasi monezi, cea batuta de Platon cu ocazia introducerii pe scena a ‘Regelui Filozof’ cel atoatestiutor.
Iar toata chestia imi aduce aminte cat de nedumeriti erau specialistii in Kremlinologie in 1989, atunci cand s-a prabusit comunismul fara ca ei sa bage de seama.

Civitas Politics

a

Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.

Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:

  • acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.

  • context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.

  • sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc…

View original post 779 more words