Daca vi se pare prea lung duceti-va direct la sfarsit. Gasiti acolo comentariul meu.

“Se pare ca, …

Visul lui Hitler devine realitate, după 70 de ani !!!

Unul dintre cele mai mari vise ale lui Hitler a fost să schimbe fața întregii Europe prin crearea unei noi ordini europene. Probabil că acesta a și fost cel mai puternic motiv pentru care a declanșat cel de-Al Doilea Război Mondial. Această Nouă Ordine pe care dorea Hitler s-o implementeze cu ardoare în Europa părea la vremea respectivă un vis nebun, o teroare absurdă venită din partea unui diktator, a unui “dement” care trebuia eliminat cu orice preț.
O Europă unită !!!
Pentru ca imaginea completă să prindă contur și visul „dementului” Hitler să fie pe deplin înțeles, nemții doreau o Europă unită, un organism supranațional unic în care fiecare țară membră să se bucure de o oarecare autonomie, frontierele urmau să fie desființate pentru ca sinteza economică să se realizeze și implementarea unui sistem de exercitare a controlului asupra economiei diverselor state pentru evitarea concurenței, dar și a supraproducției. Acestea erau elementele-cheie pe care regimul lui Hitler dorea să le impună în noua Europă. Oare nu există nicio similitudine între ceea ce însemnă în prezent UE și ceea ce își dorea Hitler acum mai bine de 70 de ani ??? Joseph Goebbels, ministrul propagandei în Germania nazistă, era de părere că Popoarelor din noua Europă trebuie să li se acorde un grad mai mare de libertate politică și economică pentru că astfel rotițele economice se pot învârti la capacitate maximă și Germania va avea de câștigat. Ideea de asuprire probabil că a fost inventată și aruncată asupra nemților doar pentru a denatura adevărul. Mai mult de atât, planurile de integrare ale țărilor cucerite de Hitler erau atât de simple și trebuiau făcute pe etape, cam la fel cum s-a întâmplat și în cazul țărilor care au aderat la UE.

Integrarea trebuia făcută pe șapte grupe :
1. Statele din Peninsula Iberică; 2. Franţa şi Belgia; 3. Germania, Danemarca, Polonia, ţările baltice, Slovacia, Cehia, Elveţia; 4. Italia, Croaţia, Albania, Serbia, Grecia; 5. Marea Britanie 6. Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda; 7. Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, Crimeea şi Belarus.

După ce integrarea era efectuată, Europa era împărțită în trei mari zone: grupul latin (în care erau prevăzute Franţa, Belgia, Italia, ţările din Balcanii Occidentali, Grecia, Peninsula Iberică, Insulele Britanice), grupul germanic (Germania, ţările scandinave, ţările baltice) şi grupul slav/oriental. Conform concepţiei pe care o aveau germanii la începutul anilor ’40 ai secolului trecut, cel de-al treilea şi ultimul pas spre crearea UE era naşterea unei uniuni politice cu menţinerea autonomiilor regionale şi realizarea unui plan comun de cooperare în Africa de Nord.
Uluitor, dar adevărat !!!
Fiecare grup avea rolul său, iar cel mai ciudat este că grupul slav/oriental, din care ar fi făcut parte și România, era destinat doar ca să servească Germania pe plan economic. Aceasta era reala piaţa de desfacere, unde surplusul, dar şi produsele indezirabile erau aruncate, dar în același timp, acest grup muncea doar pentru Germania. Uluitor este faptul că după 68 de ani de la terminarea războiului visul lui Hitler este aproape împlinit. Europa unită există, control asupra economiilor statelor membre se exercită, țări precum România și Bulgaria au fost integrate doar pentru a deveni piață de desfacere, granițele între anumite țări nu mai există și întreaga Europă munceşte pentru Germania. Mai mult de atât, o altă asemănare impresionantă este ceea ce numim astăzi Carta Europei. Aceasta constituție a fost realizată pentru prima dată de Goebbels în 1943, când a anticipat nevoia unui set de legi aplicabile pe întreg continentul. După ce Goebbels a prezentat noua constituție ministrului de externe Joachim Ribbentrop, o dispută s-a născut între cei doi. Ribbentrop i-a reproșat lui Goebbels că Europa nu are nevoie de așa ceva, în timp ce Goebbels i-a replicat că va veni ziua în care Europa o să aibă nevoie de așa ceva. Și iată că, după 70 de ani, politicienii europeni se gândesc să implementeze Carta Europei în toate țările membre. Uniunea Europeană din ziua de astăzi se mulează perfect pe viziunea unui om care a fost numit nebun atunci când și-a expus părerea. În acest fel, nici Al Doilea Război Mondial nu își mai regăsește rostul și moartea a milioane de oameni a fost inutilă pentru că într-un final am ajuns să-i îndeplinim visul lui Hitler.”

La prima vedere pare o ipoteza seducatoare. Si totusi…
Asta nu era ‘visul lui Hitler’!
Asta a fost visul tuturor imparatilor europeni, de la Octavian August incoace.
Cel mai aproape a ajuns Carol cel Mare, zis si Charlemagne.
Nu cred ca Hitler era suficient de deschis la minte incit sa gindeasca atit de complicat, el era doar smecher. L-a lasat pe Goebells sa spuna ce vroia el, in mintea lui Hitler fiind ‘lasa sa ii cuceresc intai ca dupa aia le arat eu lor’.
E remarcabil faptul ca visele imperiale europene contineau ideea de asigurare a autonomiei regionale – tocmai in scopul functionarii mai bune a intregului – ceea ce imperiile asiatice nu au facut-o niciodata (singurele ‘provincii’ ce tineau de Inalta Poarta care s-au bucurat de o larga autonomie, Tarile Romane, sunt exact cele care au functionat cel mai prost, evident din punctul lor de vedere).